Cum să îți optimizezi afacerea cât mai eficient
Se tot discută în ultimele săptămâni despre soluțiile de redresare a deficitului bugetar, necesitatea de eficientizare a ANAF, majorări de taxe etc… Da, cu siguranță este nevoie de o reformă structurală majoră și de o gestionare cât mai responsabilă a banului public, dar în același timp este mare nevoie și de o schimbare de paradigmă mentală a mediului de afaceri, în special în sectorul IMM, în ceea ce privește conformarea fiscală voluntară.
România are în acest moment de departe cel mai mic grad de intermediere bancară din UE, suntem mult sub media europeană, pentru că băncile găsesc cu greu cui să dea credite la un nivel mult superior celui actual.
Și asta se datorează în mare măsură faptului că există încă o activitate semnificativă în economia subterană (România fiind lider în UE la evaziune fiscală), iar multe IMM-uri nu au ca obiectiv sau nu cunosc cum să își optimizeze profilul de risc financiar al afacerii pentru a avea acces la creditare.
Dar oare este aceasta cea mai bună strategie de urmat…?!
Mai jos prezint un mic exemplu teoretic pentru a ilustra implicațiile pentru o mică afacere care în prezent operează parțial în economia subterană, dacă ar trece la o funcționare complet legală și transparentă. Acest lucru ar permite reflectarea corectă a profitabilității reale în documentele financiare ale afacerii și ar facilita accesul acesteia la creditare bancară.

Am considerat cazul unei firme de comerț care generează 2 milioane RON vânzări pe an, din care 1 milion RON recunoaște ca și cifră de afaceri în documentele financiare, iar 1 milion RON pe an îi rulează "la negru".
Pe acest scenariu, firma ar raporta un rezultat net de 0 RON (zero taxe), iar acționarul ar câștiga integral marja brută din vânzările nefiscalizate – 100.000 RON/an.
În această configurație însă, firma nu va avea NICIODATĂ acces la creditare bancară (pierdere netă și operațională). S-ar putea dezvolta eventual doar din reinvestirea de către acționar a profitului nefiscalizat.
Dacă ar lucra corect însă, firma ar raporta un profit operațional de 100.000 RON, iar acționarul ar rămâne cu dividende nete (după impozitul pe dividende) mai mici, în valoare de 75.600 RON.
DAR!!! Firma ar putea să acceseze un plafon de creditare bancară de aproximativ 500.000 RON (de 5x profit operațional), bani care, investiți în afacere și rulați de 4 ori într-un an (pe ipoteza unui cash cycle de 90 de zile), i-ar dubla cifra de afaceri după primul an! Deja după primul an, dividendele nete rămase acționarului în acest scenariu ar fi de 154.000 RON, față de 100.000 RON cu cât rămânea inițial lucrând parțial "la negru"...
După anul 4, continuând pe același scenariu, acționarul ar ajunge la 720.000 RON dividende nete/an și un business de 18 milioane RON cifră de afaceri, față de alternativa lamentabilă de a fi lucrat "la negru" în toată această perioadă…
Nu mai vorbim de impactul social: în toată această perioadă firma ar plăti taxe la stat – bani cu care (dacă ar fi gestionați responsabil, bineînțeles!!) s-ar putea construi autostrăzi, școli, spitale, s-ar putea reforma învățământul pentru a reduce gradul uriaș de analfabetism funcțional la care s-a ajuns deja, etc.
Concluziile sunt mai mult decât relevante, aș zice…
Bineînțeles, realitatea economică este mult mai complexă decât acest exemplu simplificat, dar concluzia este evidentă: accesul la finanțare poate stimula major dezvoltarea unui IMM. Totuși, acest lucru presupune responsabilitate, integritate, transparență și o gestionare financiară profesionistă a afacerii.